By / 20th mai, 2016 / Uncategorized / No Comments

În vremuri demult apuse localităţile Gârda, Scărişoara, Albac, Horea şi Vadu Moţilor erau grupate într-o singură localitate, Râul Mare. În acele vremuri vâlvele pădurilor se întîlneau odată pe an, în noaptea de Sânzâiene, pe Dealul Cerbului (deal situat în centrul actualei comune Albac). Sub razele Lunii pădurea de brad părea de argint. Din această cauză vâlvele au dat numele de Ac Alb acelui loc.

Într-una din aceste nopţi a ajuns acolo pentru prima dată o vâlvă foarte tânără care a fost pur şi simplu vrăjită de strălucirea pădurii şi, de emoţie, i-a spus acelui loc Albac în loc de Ac Alb. Impresionate de emoţia şi inocenţa ei celelalte vâlve au acceptat această nouă denumire. De atunci locurile din jurul Dealului Cerbului au rămas cu numele de Albac.
Vâlvele sunt făpturi fabuloase din mitologia românească şi se întâlnesc în special în zonele aurifere din Munţii Apuseni. Cele bune sunt vâlvele albe iar cele rele sunt vâlvele negre. Vălvele albe sunt descrise ca femei extrem de frumoase şi ele ocrotesc oamenii săraci şi cinstiţi. Atunci când apar se produce un zgomot specific, de unde şi vorba ”a face vâlvă”, adică a face zgomot.
Portul şi uneltele folosite de oamenii locului în acele vremuri le putem vedea în Muzeul Etnografic din centrul localităţii Albac. Acesta este adăpostit într-o casă tradiţională de lemn cu două nivele din centru localităţii.

Aici pot fi văzute diferite obiecte şi scule utilizate de moţi şi portul popular caracteristic acestora iar pe un perete exterior vedem uneltele folosite înafara gospodăriei.

Mănăstirea Sf. Ilie din Albac a fost ridicată după 1989. Este o mănăstire de maici.

COMUNA HOREA
Casa memoriala Horea din Fericet comuna Horea
Satul Fericet se află la o distanţă de 3,5 kilometri de centrul satului Horea. Aici s-a născut principalul conducător al răscoalei ţărăneşti din Transilvania din anii 1784-1785, Horea (Vasile Nicola Ursu) (1731-1785). În acest sat, într-o mică casă de lemn s-a amenajat un muzeu dedicat marelui erou.
În fata muzeului se află bustul lui Horea, operă realizată în 1967 de sculptorul Romulus Ladea.

Pe locul unde a fost casa lui Horea, care în prezent nu mai există,s-a ridicat în 1934 un obelisc de Cercul Cultural al Învăţătorilor din Albac. Pe acesta se poate citi cu anul naşterii (1730), anul când a fost prins (1784), şi anul când a fost tras pe roată (1785).

Frasinul lui Horea din Fericet, de lângă casa memorială. Se consideră că a fost sădit chiar de Horea.

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” din satul Horea a fost ridicată în anii 1842¬1847 cu ajutorul enoriaşilor.

Această biserică a fost ridicată într-o perioadă de vremuri tulburi, când toată Europa se mişca către revoluţiile din 1848 iar Horea mai dăinuia foarte viu în amintirile moţilor dar şi a autorităţilor maghiare şi austriece. Prin urmare poate fi considerată o realizare deosebită.

Biserica nouă din centrul comunei Horea
Preotul Ioan Costea din Horea a fost iniţiatorul şi susţinătorul neobosit al
construirii bisericii noi din Horea, situată chiar în apropierea vechii biserici. Construcţia s-a iniţiat în anul 1990 şi s-a finalizat în anul 2004.

Biserica nouă din Trifeşti

Biserica din Mătişeşti construită în anul 1905

Muzeul etnografic din Horea

Bustul lui Horea din centrul comunei Horea

COMUNA VADU MOŢILOR
Expoziţia etnografică din Vadu Moţilor


Leave a Comment